Compostul

Compostul, parte esențială a reciclării din România

În fiecare an, în România, generăm peste 3 milioane de tone de biodeșeuri. Ca să putem vizualiza, asta înseamnă 1 milion de elefanți. Asta în condițiile în care în întreaga lume mai sunt doar 400.000. Dar să revenim la oile noastre.

3 milioane de tone de biodeșeuri sau mai simplu spus: coji de fructe, coji de legume, iarbă tăiată, zaț de cafea, buruieni, resturi verzi de la gardurile vii, coji de ouă, pliculețe de ceai și frunze folosite de ceai, frunze moarte, paie și fân, rămurele tăiate, rumeguș, hârtie și carton (din cele nereciclabile, cum ar fi șervețele folosite cu materie organică, hârtie sau cartoane cu resturi alimentare, hârtie cerată cu ceară natural).

Picture1

Gradul scăzut de reciclare și de reutilizare a biodeșeurilor nu numai că reprezintă o pierdere pentru noi (sunt o mulțime de metode prin care le putem valorifica), ci generează probleme majore în comunitate, de la costurile asociate pentru companii, mirosurile puternice din preajma gropilor de gunoi și pâna la gazul metan produs de biodeșeuri, cu impact puternic asupra efectului de seră, care ar putea fi transformat  prin captare și utilizat ca sursă de energie.

Pentru a face asta, începând cu 1 Ianuarie în România a intrat în vigoare Legea Compostului prin care cu toții suntem obligaţi să colectăm separat resturile alimentare şi vegetale. Implementată corect, această lege va contribui la reducerea cantităților de deșeuri depuse la gropile de gunoi, la valorificarea deșeurilor vegetale, precum și la responsabilizarea cetățenilor.

Picture2 1

Pentru noi, asta înseamnă că vom fi obligaţi să colectăm separat deşeurile biodegradabile, precum fructele şi legumele alterate, aşa cum se întâmplă acum, în unele locuri, cu deșeurile reciclabile. Ideal, asta ar însemna că fiecare gospodărie trebuie să aibă încă un coş pentru deşeurile biodegradabile. Aici găsești sacoșe pentru reciclarea deșeurilor menajere care să te ajute să separi mai ușor tot ceea ce rămâne în urma consumului din fiecare gospodărie.

Mai ales când vine vorba de resturile alimentare gândește-te de două ori înainte de a le arunca, chiar dacă știi că vor deveni compost. O altă modalitate excelentă de a oferi mâncării o perioadă de valabilitate de lungă durată: deshidratatorul. Ai prea mulți ardei iute? Usucă-i pentru a face propria pulbere de chili, pisându-i în mojarul nostru din bambus. Ai cumpărat prea multe mere și nu le mănâncă nimeni? Feliază-le subțire sau taie-le în formă de chipsuri. Le poți păstra apoi în săculeți de bumbac. Nu ai un deshidratator? Poți usca multe ingrediente într-un cuptor setat la cea mai scăzută temperatură.

Picture3

Deși amenzile vor fi mari, până la 800 lei pentru persoanele fizice și 20.000 lei pentru firme, nu pentru asta trebuie să respectăm noua Lege a Compostului. O facem pentru noi, pentru sănătatea noastră, ieșind un pic din zona de confort. Pentru că a fi un DOer de viață bună este mai mult despre noi, și abia apoi despre Planetă. Și este un exercițiu ce nu se oprește niciodată, aduce evoluție și bine către tot ceea ce ne înconjoară.